Nu mă dădeam în vânt după prepelițe și nici atât nu-mi plăcea să alerg după ele, însă de dragul lui îmi trăgeam pantalonii, îmi așezam basca pe frunte, parcă mă văd, o bască mai mare, pe care mama o strânsese, ca să fie pe măsura capului meu. Îi cususe un nasture la ceafă, ceea ce-mi dădea un aer de soldat de pe vremuri. Încă mama glumea cu mine: când pui mâna pe tobă, parcă ești dintr-un film, Tavi!
Așa eram și atunci, cu basca aia, mergând cu jumătate de pas în urma lui. Ajunsesem pe la Lutu Alb, o împuțită de baltă, și mai aveam mult de mers. Tata fluiera, cu plasele pe umăr, iar eu mă gândeam aiurea la ale mele, când am văzut-o. Era o pată galbenă în stuful uscat și m-am oprit așteptându-mă ca și tata să stea pe loc. Dar el mergea mai departe cu ochii pe cer. În clipa aia, cât m-am uitat după el, pata s-a și topit. N-am spus nimic deși mă tulburase. Am întors capul ca să mă conving că nu e nimeni în urma noastră și am văzut-o din nou. Trecuse drumeagul și intra în lanul de mei. Abia atunci am strigat și m-am luat după ea. Fugeam printre spice și o vedeam furișându-se, ca un șarpe, ocolind părțile golașe, încât eram sigur că e ceva mic, poate o vulpe sau un câine, o momâie întunecată de care agăța o cârpă galbenă. Dincolo de mei, în plin câmp, a dispărut. Nu se vedea nimic în jur, era doar câmpul curat, ca o felie de pâine. Unde putea să dispară?
M-am întors pentru că tata striga după mine, fără să se miște din drum. După cum mă privea, era supărat, îl vedeam bine.
— Nu e nimic, Tavi, stai liniștit.
I-am povestit cât am putut de bine, insistând pe culoare și pe mărime, dar el râdea. Abia seara, când ne-am întors cu prepelițele, l-am auzit cum îi spunea maică-mii:
— Lasă, Marcelo, că data viitoare îți aducem o dropie. Tavi a văzut ceva pe la bălți, dispărând prin lanul de mei. Galbenă, zicea. Poate că au reapărut dropiile, pe care eu unul nu le-am mai văzut din copilărie.
Mama se îndoia, zicea că văzuse un câine batjocorit, îmbrăcat cu o vestă cărămizie:
— Sunt niște copii sălbatici rău, care chinuie animalele, vecini cu Mișu, care și el e o pramatie. Mă auzit, Tavi? Să stai departe de el!
